Reorganizarea Romsilva se află în centrul unei tensiuni dintre autoritățile centrale și sindicatele din sectorul forestier. Guvernul a adoptat hotărârea 2026/123, care reduce numărul direcțiilor silvice de la 41 la 19 și introduce un model organizațional pe baze regionale, în contextul unei restructurări majore a operatorului de stat pentru păduri.
Această mutare a aprins avertismentele sindicatelor, care susțin că noua structură ar putea face instituția nefuncțională și ar periclita patrimoniul forestier de stat, afectând atât operațiunile zilnice, cât și capacitatea de monitorizare a resurselor. În consecință, Sindicatul Silva a sesizat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), solicitând analizarea riscurilor și a eventualelor consecințe asupra resilienței patrimoniului forestier național.\n\nConform comunicatelor sindicale, Ministerul Mediului nu a prezentat încă o analiză tehnică sau studiu de impact care să demonstreze validitatea noii structuri, generând îndoieli cu privire la fundamentarea deciziei.
Parallel cu aceste acuzații, un audit independent ar fi examinat șapte scenarii, evaluând 14 criterii economice, teritoriale, de management și de mediu. Conform surselor sindicale, raportul ar fi indicat ca cea mai potrivită opțiune o structură compusă din 26 de direcții regionale, ceea ce intră în conflict cu planul guvernamental actual.\n\nProblema nu este numai una națională: schimbările au impact asupra modului în care pădurile de stat sunt supravegheate, monitorizate și administrate, iar comunitățile locale pot simți efectele deciziei în gestiunea resurselor și în performanța operațională a Romsilva.
În săptămânile următoare, așteptările sunt îndreptate către clarificări oficiale din partea CSAT și către eventuale ajustări ale planului guvernamental, pe fondul preocupărilor exprimate de actorii din sectorul forestier și de publicul din zona Mureșului, unde legătura dintre deciziile naționale și gestionarea pădurilor locale este întărită de necesitatea unei supravegheri riguroase a resurselor naturale.
