Surse
Într-o dezbatere energetică cu implicații naționale, România pregătește o evoluție tripartită: reactivarea și extinderea centralei de la Cernavodă, modernizarea acesteia și lansarea primului proiect SMR american din Europa, la Doicești. Miza nu mai este dacă România are nevoie de energie nucleară, ci dacă poate să susțină financiar, politic și diplomatic această strategie.
Potrivit surselor, negocierile vizează nu doar tehnologie, ci și costuri, termene și capacitatea țării de a-și asigura livrările pe termen lung. În spațiul public, Ilie Bolojan a criticat fezabilitatea și rentabilitatea proiectului Doicești SMR, avertizând asupra posibilelor blocaje financiare și a răsturnărilor în proiect.
Pe de altă parte, Bogdan Ivan susține că România configurează un „pod strategic” către securitatea energetică națională, conectând SMR-ul Doicești cu extinderea centralei de la Cernavodă. Pentru susținători, această combinație poate crește capacitatea de producție, reduce dependența energetică față de importuri și consolida poziția României în fața partenerilor externi; criticii, însă, semnalează riscuri bugetare, întârzieri și efecte asupra prețurilor la electricitate.
Publicația Maszol subliniază că pachetul reprezintă una dintre cele mai semnificative linii ale parteneriatului româno-american: modernizarea și extinderea Cernavodă, precum și instalarea SMR-ului Doicești, toate în contextul traiectoriei de independență energetică a țării. Cadrul actual, până la data de 25 mai 2026, arată că decizia este complexă și poate redefini direcțiile energetice ale României pe termen lung, în condițiile unei economii încă fragile.
Pentru regiunea Mureș, discuția deschide posibilități de proiecte de infrastructură și potențiale impacturi asupra securității alimentării cu energie locale.
