Datele Eurostat publicate în 2024, citate cu prilejul Zilei internaționale a justiției, arată că România înregistrează unul dintre cele mai ridicate rapoarte de judecători la 100.000 de locuitori din Uniunea Europeană. În medie, UE are 15,7 judecători la 100.000 de locuitori, iar România raportează 35,3, indicând o creștere semnificativă în ultimul deceniu.
Privit pe ansamblu, ritmul de creștere se distinge: în 2015 indicatorul era 22,67, iar în 2024 a ajuns la 35,31, însemnând o creștere de peste 12 puncte procentuale. Clasamentul european arată că România se află în top 5, fiind depășită doar de Croația (43,3), Slovenia (40,2), Luxemburg (36) și Bulgaria (35,4).
În contrast, Irlanda înregistrează cel mai scăzut raport: 3,6 judecători la 100.000 de locuitori, urmată de Austria (4,3), Spania (6,2), Cehia (6,7) și Italia (7,9). Pe lângă cifre, analiza relevă și distribuția pe gen: în majoritatea statelor UE, femeile reprezintă majoritatea magistraților, însă Irlanda este o excepție, cu 56,4% bărbați și 43,6% femei; în Irlanda figurează 110 judecători bărbați și 85 femei.
Rezultatele sugerează o serie de senzații despre politicile naționale de recrutare și despre modul în care sistemul de justiție se adaptează la cerințele demografice și la volumul de dosare. În context local, aceste date ridică, de asemenea, întrebări despre impactul unei densități mai mari de judecători asupra eficienței, backlog-ului dosarelor și calității actului judiciar în România, dar și despre echilibrul de gen în magistrați la nivel național.
