Surse
Inflația din România a înregistrat o scădere în luna iulie, iar datele INS indică o rată anuală de 8,16% față de 10,42% în iunie. Structura prețurilor rămâne mixtă: serviciile s-au scumpit cu 13,67% față de anul trecut, produsele nealimentare cu 7,93%, în timp ce alimentele au crescut cu 5,03%.
Creșterea lunară a fost moderată, 0,58% în iulie, ceea ce a alimentat optimismul cu privire la o posibilă temperare a inflației, însă specialiștii atrag atenția că această evoluție nu indică neapărat o scădere reală a ritmului de creștere a prețurilor. Analizele discutate de experți relevă două fațete: pe de o parte, o cădere în cifre determinată de efecte statistice, iar pe de altă parte, perspective privind un eventual amplificator al scăderii în următoarele luni, în funcție de politici publice.
Flavius Valentin Jakubowicz, președinte al Asociației Analistilor Financiari-Bancari din România (AAFBR), susține că scăderea cu 2,26 pp este în principal o corecție matematică, deoarece baza de comparație nu mai include șocul energetic din vara anului trecut. În industrie, descreșterea de la 12,3% la 7,9% reflectă în principal eliminarea acelui efect de acumulare, în timp ce presiunea din serviciile cu 13,7% rămâne ridicată, alimentată de salarii și de teama de inflație.
Pe de altă parte, Adrian Negrescu, consultant economic, consideră că datele indică o scădere, dar avertizează că trendul general poate rămâne vulnerabil dacă nu coexistă politici care să mențină prețurile în frâu. El estimează o inflație anuală în jur de 5,5% în toamnă și aproape 5% la finalul anului, cu condiția să nu apară noi măsuri de creștere a prețurilor.
La nivel local, județul Mureș resimte în mod direct impactul asupra bugetelor familiilor, întrucât costurile energiei, utilităților și alimentelor rămân semnificative, chiar dacă ritmul național pare să se diminueze. Expertiza recomandă monitorizarea atentă a datelor INS și a evoluției prețurilor, pentru a evalua dacă scăderea actuală este una structurală sau o simplă corecție statistică, ceea ce va ghida deciziile de politică economică și bugetele locale în perioada următoare.
