Criză energetică provocată de secetă: Dunărea își scade debitele, importuri și impact asupra industriei

Criza energetică provocată de secetă se adâncește în România, cu Dunărea în parametri scăzuți care au afectat alimentarea cu energie electrică. La finalul lunii iulie, debitul Dunării în zona românească a fost estimat la aproximativ 1650 m3/s, ceea ce înseamnă circa o treime din media lunarului iulie, punând presiune pe sistemul de răcire al centralelor electrice.

În consecință, centrala nucleară de la Cernavodă a avut probleme de răcire: unitatea 1 a fost închisă pe 28 iulie, iar a doua unitate, de 706 MW, a înregistrat scăderi de producție. În total, cele două reactoare furnizau aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, iar oprirea lor a intensificat dependența de importuri.

Ca reacție, Nuclearelectrica a anunțat importuri de energie din Ucraina, prin Energocom, pentru a compensa deficitul și a sprijini Moldova, reflectând o solidaritate regională în contextul crizei. Autoritățile au căutat soluții pe teren: intervenții hidrotehnice în zona Dunării, inclusiv la Pârjoaia, menite să mențină debitele de apă necesare pentru răcire.

În plus, guvernul a îndemnat la economii de energie: pentru a corecta consumul, companiile Dacia și Ford și-au întrerupt producția până la data de 19 august, ceea ce generează aproximativ 200 MW de economii, în timp ce populația a fost rugată să reducă consumul între orele 19:00 și 23:00. În planul pe termen mediu, criza a scos în valoare lipsa unei strategii energetice coerente în România; proiecte majore întârziate, cum ar fi Neptun Deep, alături de reglementări offshore, accentuează vulnerabilitatea sistemului.

Toate aceste evoluții indică nevoia de investiții în capacități de stocare, infrastructură și o viziune regională consolidată pentru a gestiona mai eficient perioadele de secetă și volatilitatea apei din Dunăre.