Parlamentul a adoptat, pe 26 august 2026, noua lege a integrității, într-un context marcat de controverse legate de așa-numita „Fritz‑modificare”. După ce Camera Deputaților a trimis proiectul către Senat, acesta din urmă a închis procesul legislativ și a aprobat actul, alimentând dezbateri despre influența acestei măsuri asupra administrațiilor locale.
Modificarea propusă de Partidul Social Democrat (PSD) a fost principalul motiv pentru care UDR-UR? (USR) a votat împotrivă, în timp ce senatorii Partidului Național Liberal (PNL) au susținut proiectul alături de colegii din Cameră. Daniel Fenechiu a recunoscut că nu este de acord cu caracterul retroactiv al măsurii, însă a subliniat că decizia Curții Constituționale nu încalcă Constituția și că obiectivul este să nu piardă România fonduri europene.
Reacțiile USR au fost cleare: practica vizează, în opinia lor, eliminarea lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR, ceea ce ridică semne de întrebare despre folosirea instrumentelor legale pentru a „demite” demnitari incomozi. Impactul pentru politica locală rămâne încă în stadiul conturării.
Experții locali avertizează că schimbările în legislație pot modifica echilibrul de putere în orașe mari, iar în județul Mureș, reacțiile partidelor vor dicta dinamica alianțelor în perspectiva alegerilor, cu un ochi ațintit asupra modului în care mandate și fonduri publice vor fi afectate. Retroactivitatea ridică, însă, întrebări despre aplicabilitatea imediată a legii la persoanele aflate deja în funcții, iar deciziile Curții Constituționale și instanțelor vor alimenta fluxul de dezbateri în sălile de ședințe.
În acest context, administrațiile locale din regiune, inclusiv cele din Mureș, vor trebui să comunice clar cu alegătorii și să-și definească strategii de transparentizare pentru a menține încrederea cetățenilor în fața schimbărilor legislative care pot reconfigura relațiile dintre partide, mandate și finanțări publice.
