Un material recent publicat de Maszol, preluat de Profit.ro, analizează de ce autostrăzile românești nu rezistă la fel ca cele din vest. Potrivit analizelor, există o strategie deliberată de reducere a cantităților de material în structuri, menită să permită construirea unui număr mare de tronsoane într-un interval redus de timp.
Această abordare nu este rezultatul unei neglijențe, ci al unei decizii conștiente a unor dintre cele mai mari companii de construcții din țară. „Decizia a fost să nu epuizăm resursele, având în vedere că foarte multe autostrăzi se ridică în același timp” — afirmațiile sale arată o prioritizare a volumului de proiecte de pe o perioadă scurtă. În text se subliniază, însă, că acest raționament are un cost pe termen lung.
În țările din vest, practici standard includ proiectări înalte ale părților inferioare ale drumului, pentru a proteja infrastructura de infiltrațiile de apă: autostrăzile pot fi ridicate cu 1,5-2 metri față de nivelul solului, ceea ce reduce riscul de deteriorare a fundațiilor. La noi, soluția actuală pare să vizeze scăderea inițială a costului prin utilizarea unui volum mai mic de materiale, ceea ce poate face ca necesitatea reparațiilor să apară mai frecvent sau mai costisitoare în viitor.
Pentru județul Mureș, această dinamică poate influența planificarea rețelei rutiere locale: proiectele mari pot fi însoțite de măsuri de monitorizare atentă a stării drumurilor și de estimări ale costurilor pe termen lung. Experții avertizează că este esențial să se găsească un echilibru între ritmul de dezvoltare și durabilitatea structurală, pentru a evita ca bugetele locale să fie puse în fața unor costuri de reparație crescute.
