Surse
Nivelul apei Dunării a înregistrat scăderi semnificative pe porțiuni importante din bazinul românesc, iar efectele se simt în navigație, logistică și chiar în producția de energie. Datele din 28-29 iulie 2026 arată adâncimi în mai multe porturi românești: Calafat 150 cm, Corabia 120 cm, Giurgiu 148 cm, Oltenița 109 cm, iar la Cernavodă 190 cm.
În unele segmente, scăderea a fost atât de abruptă încât apa s-a adâncit până la 2 metri, obligând operatorii să transporte cantități reduse pentru a evita blocajele pe rute seci, ceea ce reduce veniturile flotelor și crește costurile pe ton transportat. Un efect potențial secundar este afectarea securității energetice: potrivit afirmațiilor din teren, centrala de la Cernavodă a fost nevoită să oprească Unitatea 1 din cauza debitului de apă insuficient, în contextul unui fluviu cu aport redus.
În total, Dunărea rămâne o arteră de aproximativ 2412 km navigabili, dar condițiile actuale transformă header-ul de drum al comerțului: adaptarea cargourilor, reducerea încărcăturilor, întârzieri la sosiri și creșterea costurilor de transport. Pe sectorul unguresc, aproximativ 15 șalupe de croazieră – între care 5 hotel – așteaptă în așteptare, în timp ce majoritatea cargourilor sunt oprite sau circulă cu un balans redus, pentru a asigura minimum 10 cm distanță între hull și fundul apei, iar referința de adâncime folosită de autorități este de 270 cm în zonele de navigație.
Autoritățile hidrologice monitorizează îndeaproape debitele și publică avertismente despre culoarele cu adâncimi scăzute, iar impactul asupra industriei navale românești și a lanțurilor de aprovizionare se resimte deja în prețuri, termene și planuri logistice.
